5 motive sa participi la BGCON

Incepand de astazi si pana pe 12 noiembrie echipa Edutainment se afla in deplasare la BGCON. De ce? Pentru ca asa cum stiti suntem pasionati de board games si tot ce tine de ele. Asa ca evident ca nu am vrut sa ratam cel mai mare eveniment dedicate jocurilor de societate din Romania.

Iata 5 motive pentru care credem ca merita sa participi la eveniment:

  1. Fara reguli!

O sa scapi de singura parte plictisitoare a unui board game: citirea regulamentului. Atat in zona de “joaca” cat si in zona designerilor, expozantii sunt pregatiti sa iti explice orice joc. Tie iti revine numai responsabilitatea de a te distra.

  1. Mai multe jocuri decat ti-ai putea imagina

Ca tot vorbim despre jocuri, cu greu vei mai gasi o colectie la fel de impresionanta intr-un singur loc. De la jocuri tip party game si pana la jocuri de strategie, alegerea ta referitoare la ce sa te joci prima data va fi aproape imposibil de realizat. Si evident, fara taxa de participare.

  1. Reduceri, reduceri, reduceri

Unul din principalele avantaje ale oricarui eveniment de acest gen sunt preturile speciale practicate de expozanti. Iti aduci aminte jocul ala pe care voiai sa-l cumperi dar ai zis ca mai astepti putin? Acum e momentul.

  1. Oameni faini

Sa nu uitam niciodata ca omul face locul. Ai ocazia de a socializa cu oameni ca tine, oameni diferiti, toti insa cu o pasiune comuna: board games. Indiferent de stilul si jocurile preferate, sigur vei gasi pe cineva cu care sa porti o conversatie misto.

  1. Concursul nostru

Ca expozanti vom prezenta primul nostru card game, Kids vs Nannies, dar vom intra in concurs si cu al doilea: The Undercover Donut. Cu toate acestea, stiti deja ca pasiunea noastra e gamification. Asa ca v-am pregatit un concurs gamificat, la finalul caruia top 5 jucatori vor castiga un premiu special marca Edutainment.

Ce zici, vii la BGCON?

 

Advertisements

Personal Gamification

Cand vorbim despre gamification, ne gandim adesea la moduri prin care ne poate ajuta business-ul sau echipa. Dar rareori ne gandim la cum ne poate ajuta pe noi insine. Si chiar poate.

Urmand aceleasi principii, gamification poate fi aplicat si la nivel personal. Sa zicem ca ai cateva sarcini care nu te lasa in pace sau vrei sa-ti dezvolti niste obiceiuri sanatoase. Inceputul e usor, faci o mica cercetare, realizezi un plan si gata. Esti deja pe drumul de a ajunge in forma sau mai productiv sau sa realizezi orice ti-ai propus.

Dar, asa cum se intampla de obicei, devenim demotivati foarte usor. Ne pierdem interesul, incepem sa ne gandim la cat de complicat e, cat de mult o sa dureze, cat de multe necesita, pana ajungem la punctul in care renuntam. Nu suntem experti in neurostiinta insa noi credem ca acest lucru se intampla dintr-un motiv foarte simplu: creierul nostru va face absolut tot ce poate pentru a ne ajuta sa ne relaxam, pana la punctul in care ajunge sa lucreze impotriva noastra.

Am vazut acest TED talk incredibil unde speaker-ul a specificat ca in principiu creierul nostru are doua metode de a gestiona tot ce vrem sa facem: pilot automat si frana de urgenta.

Pe pilot automat realizam rutina zilnica. Ne trezim, ne spalam pe dinti, facem micul dejun (sau il sarim), mergem la munca, venim acasa, mancam cina, spalam vasele, ne uitam la un film si ne ducem la culcare. Apoi ne trezim si repetam procesul.

Frana de urgenta intervine in momentul in care vrem sa scapam de rutina noastra. Cand vrem sa devenim mai productivi, sa ajungem in forma, sa invatam ceva nou, sa incepem un hobby nou, etc. Creierul va face tot ce-i sta in putinta sa ne opreasca din ruperea rutinei si din a face ceva nou. Drept urmare, esti sortit esecului. Numai daca nu reusesti sa te motivezi suficient de mult incat sa depasesti barierele puse de creierul tau si ajungi sa-l controlezi, in loc sa-l lasi sa te controleze.

Imagineaza-ti situatia ca un joc unde avem un personaj negativ care incearca sa te controleze si sa-i faci toate poftele si tu, eroul, incerci cu disperare sa evadezi de sub influenta sa si sa-l invingi. Distractiv, nu? Dar cum evadezi?

Pai, ai putea sa-ti folosesti super puterea: gamification. Gamification elimina tot scenariul asta si face experienta mult mai distractiva si antrenanta. Cum? Schimband povestea si perspectiva ta asupra ei.

In loc sa te gandesti la toate aspectele demotivante, te concentrezi asupra beneficiilor. Pana la urma, asta-i motivul pentru care ai vrut sa incepi un hobby nous au sa ajungi in forma sau sa ajungi mai productiv, nu?

Gamification implica obtinerea unor realizari virtuale, cresterea in experienta, bonusuri si obtinerea resurselor necesare pentru a invinge personajul negativ si pentru a salva lumea ta. Si partea cea mai buna: there’s an app for that! Sau mai bine zis o groaza de aplicatii.

Nu esti singurul aflat in situatia ta. Exista multi eroi care au de infruntat fix aceleasi provocari ca tine. Iar unii dintre ei folosesc puterea gamification pentru a-l invinge pe Master Mind. Partenerul tau, Mr. Smartphone (toata lumea e smart in povestea asta) detine secretele dezlantuirii puterii gamification. Tot ce trebuie sa faci este sa intri in App Store sau Google Play si sa gasesti aplicatia care gamifica procesul pe care ti-l doresti gamificat.

Sau, daca esti genul mai creativ, ai putea sa-ti gamifici propiul proces, ceea ce credem noi, este mult mai distractiv, deoarece nu exista limita la imaginatia ta si poti realiza propria poveste si propriile recompense. Este insa mai greu.

Sa ne uitam la un exemplu:

Sa zicem ca vrei sa ajungi in forma sau sa slabesti, un obiectiv popular printre majoritatea oamenilor. Exista o aplicatie, Zombies, run! perfecta pentru nevoile tale. Povestea este ca a avut loc o apocalipsa zombie iar tu alergi spre unul dintre ultimele locuri sigure pentru oameni. Strangi resurse, salvezi supravietuitori, te aperi impotriva zombilor. Toate prin alergat.

Este o metoda eficienta in a-ti pastra motivatia, deoarece dintr-o data nu mai alergi pentru a ramane in forma ci alergi pentru a salva omenirea. Un supravietuitor are nevoie de ingrijiri medicale asa ca fugi dupa trusa medicala. Trebuie sa construiesti un zid defensiv asa ca fugi dupa lemne si instrumente. Aduni resurse si construiesti o baza anti-zombie.

De ce functioneaza:

In cateva cuvinte, deoarece acorda o semnificatie secundara dar cu efecte mult mai rapide noului tau hobby. Dureaza o perioada considerabila de timp sa observi schimbari daca alergi. Timp in care de regula renuntam sau incepem sa alergam asa rar incat nu prea aducem schimbarile mult dorite.

Dar cu aceasta aplicatie, incepi sa-ti doresti schimbari diferite, care pot fi obtinute usor. “Am nevoie de lemne pentru gard. O sa alerg 30 de minute si o sa strang lemne”. Asa ca te duci si alergi 30 de minute. Si in fiecare zi contribui tot mai mult al constructia bazei tale. Si continu sa alergi fiindca vrei sa o realizezi cat mai bine.

Aplicatia te ajuta si in timpul alergatului efectiv. Stiind ca exista riscul sa-ti propui sa alergi 30 de minute si sa renunti dupa 15, realizatorii au introdus o functie prin care din cand in cand esti fugarit de zombie. Cand te alearga, ai doua optiuni: fugi mai repede si scapi de ei sau incetinesti (sau mai grav, te opresti) si esti devorat de ei. Si nimeni nu vrea sa umple burta unui zombie.

DIY (do it yourself):

Daca nu vrei sa folosesti un app, indifferent de motive, creeaza-ti propria poveste! Devino ce erou vrei tu in povestea dorita de tine. Ofera-ti stimuli si recompensele de care ai nevoie pentru a-ti continua progresul.

Spre exemplu, in loc sa te duci la supermarket si sa cumperi pur si simplu o bere, castig-o! Impune-ti sa cumperi acea bere daca si numai daca alergi pentru 30 de minute astazi. Daca nu alergi, nu primesti berea. Daca alergi, rasplata ta este sa savurezi o bere rece, tolanit pe canapea. Gamification poate fi utilizat sa te motivezi sa faci aproape orice. Sanse mari sa existe deja o aplicatie care sa te ajute in ceea ce vrei sa faci. Si daca nu, te poti ajuta singur oricand.

Care sunt obiectivele pe care te chinui sa le realizezi?

Ce este un serious game

Astazi vom atinge cateva aspecte referitoare la un serious game: ce este, cum il putem folosi si care ar fi avantajele aduse. O sa discutam putin si despre ce nu este un serious game deoarece exista cateva confuzii.

Ce este:

Un serious game este un joc realizat cu un scop altul decat distractia. De regula este creat pentru educatie, dar poate avea si alte destinatii. Pe scurt, un serious game este un instrument de invatare.

Jocurile clasice se concentreaza pe distractie. Fie ca vorbim despre jocuri de strategie, de petrecere, sociale sau alte tipuri, ideea este mereu aceeasi: ne jucam pentru a ne distra alaturi de prieteni. Insa, cand discutam despre serious games, acestea se concentreaza pe un aspect serios (de unde si denumirea). Un serious game poate fi jucat pentru a invata ceva nou, pentru a dezvolta o anume abilitate, pentru a ne antrena intr-un domeniu sau chiar si pentru a afla mai multe despre un produs/subiect anume.

Cum se foloseste:

Serious games pot fi folosite in educatie, training si HR, marketing sau chiar si vanzari. Imagineaza-ti ca lansezi un nou produs, sa zicem o aplicatie. Un serious game poate fi realizat pentru ca potentialii investitori sau clienti sa poata testa aplicatia si functionalitatile sale. Au ocazia de a observa cum functioneaza aplicatia si care sunt beneficiile aduse de aceasta. Sau, imagineaza-ti ca esti un doctor care are nevoie de practica in realizarea unor tratamente sau chiar operatii. Nu prea poti sa exersezi pe voluntari. Dar, ai putea creea un program de simulare care te-ar putea ajuta sa exersezi. Toata experienta VR ar putea fi de un real ajutor in aceasta situatie.

Sau daca ne dorim sa promovam o cauza in care credem cu adevarat? Ce mod mai bun de a raspandi vorba decat printr-un joc? Exista jocuri care te pot invata despre beneficiile reciclarii sau efectele negative ce apar cand nu reciclam. Poti chiar sa inveti cum sa gatesti cu ajutorul unui serious game online.

Drept urmare, putem observa ca exista mai multe oportunitati de care putem profita prin realizarea unui serious game. In final, depinde numai de doi factori: un mesaj clar si un joc antrenant prin care sa raspandim mesajul.

Care sunt beneficiile

Ok, am aflat in mare pentru ce am putea folosi un serious game. Dar de ce sa realizam un joc? Aduce cu adevarat o serie de avantaje abordarea aceasta sau pur si simplu e o idee, credem noi, misto, dar fara o valoarea adaugata reala?

Raspunsul este simplu: jocurile sunt, au fost si vor fi mereu antrenante. Iar acesta este exact sentimentul pe care il cautam. Daca poti realiza un serious game distractiv, esti pe calea cea buna.

  1. Serious games stimuleaza mintea

Jucandu-ne, avem parte de provocari. Te vezi nevoit sa participi efectiv, nu doar sa stai sa asculti pe cineva cum iti povesteste despre un subiect anume. Provocarile stimuleaza creierul si pun rotitele in miscare.

  1. Abordare practica

Pe langa stimularea mintii, jocurile ne ofera oportunitatea de a pune in practica cele invatate. Jucand de mai multe ori acelasi joc, poti intelege mai bine un subiect anume, dar te ajuta si sa testezi strategii diferite care conduc la solutii creative si o crestere in eficienta.

  1. Dezvoltare personala si profesionala permanenta

Testarea mai multor strategii, progresul intr-un joc, acestea sunt exemple de invatare.                Jucandu-ne, nu numai ca ne dezvoltam cunostintele asupra unui anume subiect, ne dezvoltam si abilitatile. Jucand constant serious games, suntem intr-o stare constanta de invatare si crestere, atat ca indivizi, cat si ca echipa. Evident, acest aspect depinde si de mecanica jocului.

  1. Feedback imediat

Ce este cu adevarat incredibil la jocuri este faptul ca jucatorul primeste feedback instant asupra progresului sau. De fiecare data cand indeplinesti o provocare sau un obiectiv, cresti in rang, numar de puncte sau beneficii. De fiecare data cand ai probleme, ai ocazia de a observa imediat la ce mai ai de lucrat. Si de fiecare data cand pierzi, ajungi sa intelegi de ce ai pierdut si poti lucra la o noua abordare. Drept urmare avem feedback pozitiv si constructiv.

  1. Interactivitate si colaborare

Intr-o lume asaltata de device-uri si conturi de social media, e foarte usor sa devenim niste zombie cu telefoane. Jocurile au puterea de a schimba situatia oferind jucatorilor posibilitatea de a interactiona si colabora pentru realizarea unui scop comun. Acest lucru nu numai ca imbunatateste abilitatile de lucru in echipa, comunicare si coordonare, dar asigura si satisfacerea unei nevoi: apartenenta la un grup.

Ce nu este

Trebuie sa discutam putin si despre ce nu este un serious game. In primul rand, nu este un joc distractiv. Cel putin nu ca natura. Asa cum am precizat, un serious game are un obiectiv serios si un deznodamant la fel.  Mecanica jocului insa poate ajuta in a oferi participantilor o experienta faina si acest aspect mereu ne ajuta sa convingem oamenii sa joace.

In al doilea rand, un serious game nu este neaparat un joc. Poate suna dubios insa un serious game poate fi si o simulare. Sa zicem ca folosesti un program sa exersezi abilitatea de a-ti parca masina. Nu este un joc si nu ofera nicio recompensa. Doar exersezi parcarea masinii. Acesta poate fi considerat un serious game datorita structurii, dar nu este un joc efectiv.

In al treilea rand, serious games nu sunt automat distractive si antrenante. Doar pentru ca realizezi un joc, nu inseamna automat ca va fi si amuzant si distractiv de jucat. Exista unele jocuri absolut oribile care au un efect invers celui dorit: sunt atat de slabe incat oamenii se feresc de ele si de lectiile pe care le ofera. Cand realizezi un serious game, trebuie sa te asiguri si ca este un joc (sau o simulare) antrenant(a). Altfel il realizezi degeaba si jucatorii vor pune intrebari (justificate de altfel) precum: “chiar trebuie sa jucam?” sau “n-ar fi mai simplu doar sa ne explici?”.

Te poti gandi si la alte beneficii sau riscuri in realizarea unui serious game?

Lasa-ne gandurile tale intr-un comentariu

*Foto credits: https://www.drimlike.com/en/gamification/serious-game-developers.html

Pilonii Gamification si cum ne influenteaza activitatea

In articolul precedent am inceput discutia despre gamification si, printre randuri, am mentionat cei doi piloni ai gamification. Mai tineti minte care erau? J

Astazi vom insista putin pe aceasta idee deoarece daca intelegem fundamentele, vom invata mai multe despre cum functioneaza acest concept.

La suprafata gamification pare un proces simplist: pornim de la o idee/nevoie, gandim o rezolvare, asociem un sistem de punctare si gata, am terminat. Oamenii sunt motivati, totul merge struna, business-ul creste.

Gamification este un proces vast, care are mai putin de a face cu distractia si mai mult cu psihologia si intelegerea nevoilor si intereselor oamenilor care iti formeaza publicul tinta. Toata ideea din spate se bazeaza pe anticiparea dorintelor lor si modelarea procesului pornind de la acestea.

Primul pas mereu va fi acelasi: pornim de la o idee/nevoie. Orice proiect, orice activitate si pana la urma in absolut orice am face, pornim de la un gand. Fie ca ne dorim sa crestem rata de retentie a clientilor sau sa crestem cifra de afaceri a companiei, un scop clar trebuie precizat. Altfel vom esua inainte de a incepe.

Dupa ce avem un scop general, trasam cateva obiective specifice si apoi ne punem intrebarea: Ok, stim ce vrem, dar cum le realizam?

Ei bine aici incepe magia. Dar asa cum stim, magia este bazata pe multa indemanare, atentie la detalii si anticiparea reactiei publicului. Gandirea unui sistem gamificat este absolut identica. Anticipam comportamentul publicului tinta si gandim activitati si metode prin care sa generam comportamentul dorit de noi si necesar in atingerea obiectivelor noastre (intr-un articol viitor vom discuta putin si despre etica in gamification).

Richard Bartle a realizat poate cel mai raspandit model de clasificare a publicului tinta, impartindu-l in 4 mari categorii: Achiever, Socializer, Explorer si Killer.

Asa cum sugereaza si numele, fiecare categorie are o anume trasatura care surclaseaza orice alte trasaturi. Genul de “jucator” care indiferent de regulile jocului va reactiona mai mereu in acelasi fel. Cu totii avem un prieten care este atat de competitv incat mereu vrea sa castige (si reactioneaza si urat cand pierde) sau acel prieten care vrea sa iesim la jocuri din dorinta de a mai sta de vorba si a ne simti bine sau acel prieten care se ambitioneaza constant sa isi demonstreze lui, nu celor din jur, ca poate sa castige sau, acel prieten mai neinteresat de cine pierde sau castiga, ci de modul in care reusesc.

Ce este foarte interesant si relevant de mentionat este faptul ca aceste comportamente raman neschimbate indiferent de natura jocului: competitiv sau de colaborare. Dar atentie, doar fiindca vor reactiona la fel, nu inseamna automat ca vor avea si dorinta de a participa.

Asa cum probabil ati anticipat, Killerii vor fi mereu atrasi de jocuri competitive. Pot fi insa individuale sau de echipa. Ce este mereu important pentru ei este faptul ca trebuie sa existe un castigator si un pierzator. Achieverii sunt mai putin interesati de natura jocului si se concentreaza mai mult pe nivelul de dificultate. Prea simplu si nu vor fi interesati. Prea greu si ar putea devein descumpaniti. Au acea dorinta de a depasi provocari (fiind intr-o competitie cu ei insisi) dar deseori simt si nevoia unui sprijin (fiind cumva mai atrasi de colaborarea cu cei din jur). Un lider adevarat este un Achiever cu viziune si pasiunea de a trage dupa el si pe cei din jur.

Socializerii sunt genul acela de coleg/a care vrea, cat lucrati, sa-ti povesteasca despre noul film vizionat sau noua pasiune inceputa. Este colegul/a curios despre tine si despre cei din jurul lui, vrand sa-i cunoasca si sa devina prieteni. He’s in it for the ride, not the reward. Se poate demotiva usor intr-un mediu competitiv, fiind mai de graba un impaciuitor, si poate inflori cel mai bine intr-un mediu colaborativ, venind cu 110% din entuziasmul lui.

Cat despre Exploreri, acestia se concentreaza aproape exclusiv pe proces. Cea mai mare placere a lor este sa gaseasca acele portite, acele mesaje secrete si metoda inovative care le permite usurarea muncii, imbunatatirea experientei, reducerea timpului de joc sau cresterea acestuia, in functie de perceptia initiala pe care o au si de nivelul de angajament pe care il resimt. Sunt de regula caracterizati prin calm, rabdare si atentie la detalii. Un mediu competitiv le poate fi daunator sau oportunist, in functie de personalitatea sa. Sub prea multa presiune ii poti vedea cedand insa ei de regula sunt mai singuratici asa ca trebuie expusa intr-un fel foarte pe placul lor activitatea dorita, daca vrei sa ii convingi sa si colaboreze. Sunt genul care adesea considera ca se descurca mai bine singuri.

Drept urmare atat competitia cat si colaborarea sunt ideologii importante si omniprezente in munca noastra. Stiind cum sa jonglam cu ele si intelegand ce fel de persoane avem in jurul nostru, putem realiza un proces gamificat optim pentru obiectivele noastre. Intr-un articol viitor vom intra mai in detaliu si asupra tipologiilor create de Bartle, precum si alte modele similare.

3 mituri despre Gamification

Cine urmareste pagina noastra de Facebook a vazut in repetate randuri ca ne place foarte mult acest concept. Dar ce inseamna de fapt gamification? Daca ati fost curiosi si ati dat un search pe Google, cel mai probabil ati primit foare multe defintii, idei si caracteristici, toate diferite. De ce?

Foarte simplu. Fiecare a adoptat conceptul si si-a realizat propria metoda de lucru. Dar sa o luam cu inceputul. In acest articol va vom prezenta cele mai populare 3 mituri despre Gamification si, speram noi, vom reusi sa le combatem.

In primul rand gamification este un concept foarte vast dar si inca la inceput. Si ce inseamna asta? Inseamna ca la nivel mondial, nu ne-am pus inca de acord cu privire la ce inseamna gamification si care sunt potentialele beneficii.

img

 

Gamification este atat de nou, incat word-ul inca il percepe ca pe un cuvant scris gresit.

Cea mai populara definitie la ora actuala este urmatoarea: gamification este procesul prin care folosim reguli si elemente de joc pentru a motiva oameni. Si unde ii motivam? Peste tot. La birou, la scoala si chiar si acasa. Gamification a evoluat atat de mult incat oricine poate adopta acest model: de la managerul de proiect care vrea sa-si ambitioneze echipa, la profesorul care vrea sa isi determine studentii sa inteleaga lectia predata si pana la mama care vrea sa isi convinga copilul sa isi faca curat in camera.

Insa, tocmai din cauza evolutiei rapide si diversificata a gamification, au aparut si cateva mituri.

1: Gamification si jocurile sunt acelasi lucru.

De departe cel mai popular mit, foarte multi inteleg ca gamification inseamna sa te joci. Nimic mai fals. Desi se preiau structuri, mecanici si reguli de joc, activitatea este si va ramane intotdeauna serioasa.

Exemplu: Organizezi un eveniment si cauti o sala cu anumite caracteristici (sa zicem 150 de locuri, aer conditionat, servicii de catering incluse si, evident, sa se incadreze in buget). Research-ul este poate una dintre cele mai plictisitoare activitati pentru majoritatea oamenilor, drept urmare membrul echipei care va primi aceasta sarcina va fi mai mult decat fericit.

Cum ajuta gamification: in loc sa delegi sarcina unui singur membru, o oferi ca pe o provocare intregii echipe. Cel care identifica cea mai buna locatie primeste un mic premiu, care poate fi orice: o diploma amuzanta cu “cel mai bun researcher”, un badge personalizat sau, ceva foarte util si apreciat, posibilitatea de a spune pas la o anumita sarcina. Cu cat este mai atractiv premiul, cu atat vor fi mai interesati sa il castige.

2: Gamification te face prea competitiv

Foarte multi oameni considera ca gamification genereaza mult prea multa competitie intre colegi si, pe termen lung, poate crea probleme in echipa.

Competitia este numai o parte din gamification. Pilonii sai sunt competitia si colaborarea si asa cum poti gandi provocari individuale, poti gandi si provocari de echipa. Un model de gamification bun alterneaza intre ele. Un model cu adevarat bun reduce competitia la lupta dintre tu de azi vs. tu de ieri.

Folosim exemplul de mai sus. Un proiect este format din pachete de activitati. Research pentru locatie este numai o activitate. La inceputul proiectului, managerul poate prezenta fiecare activitate ca pe o misiune. Unele de grup, altele individuale. Premiul pentru realizarea fiecarei activitati este acelasi: puncte pentru echipa. In functie de numarul de puncte strans, la finalul proiectului se va oferi un premiu colectiv. De la o zi la piscina pana la o seara de board games, poate fi orice. Ideea e ca proiectul a fost realizat, echipa a colaborat si s-au ajutat reciproc.

3: Gamification rezolva orice problema

Nu. Desi gamification are o aplicabilitate mare, nu rezolva orice problema si nu se adreseaza oricui. Pentru unii poate fi un model benefic care ii ajuta si ii formeaza. Pentru altii, poate fi o pierdere de timp. Important de retinut este faptul ca mereu trebuie sa facem diferenta intre cei pentru care chiar ar fi o pierdere de timp si cei care pur si simplu nu au inteles cum functioneaza.

Tu ce parere ai? Crezi ca gamification ar putea fi un instrument util?

Lasa-ne un comentariu cu opinia ta! 🙂

Create a website or blog at WordPress.com

Up ↑